Fenomenul bullying reprezintă un comportament abuziv, realizat în mod repetat și cu intenție, conducând la prejudicierea fizică și/sau psihică a victimei prin rănire, persecuție, intimidare sau alte fapte, manifestându-se prin forme diverse: verbal, emoțional, relațional și fizic. Această definiție corespunde semnificației agreate la nivel științific cu privire la acest fenomen. Definiția clasică, acceptată la nivelul comunității științifice, a bullying-ului stabilește că acesta reprezintă o situație în care o persoană devine victimă prin expunere repetată și pentru o perioadă îndelungată de timp, la acțiuni negative exercitate asupra ei de către o persoană sau un grup de persoane. De regulă, prin termenul acțiuni negative sunt descrise acele comportamente intenționate prin intermediul cărora o persoană urmărește să cauzeze rănirea sau disconfortul unei alte persoane. De cele mai multe ori acțiunile care pot fi încadrate în definiția bullying-ului sunt diferențiate în interacțiuni directe și indirecte.
Astfel, fenomenul bullying are trei caracteristici:
• Intenționat – agresorul are ca intenție să rănească pe cineva.
• Repetat – aceeași persoană este rănită mereu și mereu.
• Dezechilibrul de forţe – agresorul își alege victima care este percepută d vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
Forme de manifestare
• Verbal – tachinare, ignorare / izolare, bârfă, amenințări
• Emoțional – excludere socială, umilire
• Fizic – lovire, piedică, blocarea accesului
• Sexual – hărțuire, atingere explicită, avansuri repetate
• Deposedare de lucruri – ascunderea, furtul, distrugerea bunurilor personale
• Cyberbullying – se manifestă în spațiul virtual, fie al rețelelor de socializare fie al altor aplicații care permit comunicarea virtuală.
Bullying vs Violență:
Adesea o linie fină desparte cele două concepte. Nu orice formă de violență reprezintă un act de bullying, dar orice formă de bullying este în fapt o violență.
Bullying-ul este considerat o formă repetată de violență fizică și/sau psihologică, conduită intenţionată care vizează producerea de prejudicii unor persoane.
Manipularea, bârfa, constrângerile, criticile, minciunile, zvonurile, satirizarea, comicul exagerat adresat unei persoane sau unui grup de persoane (în clasă, în cancelarie, pe holuri, în curtea şcolii etc.) potrivit diferenţelor pe care aceștia le prezintă (înălţime, greutate, culoarea ochilor, culoarea părului, nivel cognitiv, potenţial de învăţare, rasă, etnie, religie, dizabilitate, tip de familie, nivel de cultură etc.) constituie comportamente de tip bullying.
Bullying-ul NU este un conflict, este un ABUZ, cea mai răspândită formă de violenţă în zilele noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu