„Cheia e la noi, puterea e la noi. A fost dintotdeauna, doar că am uitat. Singura lor putere este frica noastră de ei, atât. Singura lor armă, frica!” - mesajul emoționant al unei foste victime, pentru celelalte femei aflate în relații abuzive.
Peste două sute de mesaje emoționante, de încurajare și suport pentru victimele violenței domestice, primite de polițiștii de prevenire bihoreni de la comunitatea locală, implicată în concursul de mesaje, eseuri și desene preventive lansat de polițiști.
În contextul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, marcată, anual, la 25 noiembrie, polițiștii Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, împreună cu reprezentanții Fundației „Lampas”, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor în colaborare cu Fundaţia „People to People” au lansat un concurs de mesaje de încurajare și susținere pentru victimele violenței domestice „Violența lasă urme! Îndrăznește să ridici privirea!”, derulat în cadrul proiectului cu același nume.
Astfel, polițiștii de prevenire bihoreni au invitat comunitatea locală să transmită mesaje de susținere pentru victimile violenței domestice, sub forma unor esee, desene sau înregistrări video.
Scopul acestor mesaje este acela de a atrage atenția asupra diferitelor forme de violență cu care se confruntă comunitatea locală, subliniind că violența este o încălcare a drepturilor omului.
Astfel, în perioada avută la dispoziție pentru crearea mesajelor, peste două sute de membri ai comunității locale, persoane care au trăit experiența dureroasă și traumatizantă de victimă, poeți, profesori, copii și simpli cetățeni care au dorit să își transmită gândurile de încurajare victimelor, au transmis polițiștilor de prevenire bihoreni mesaje emoționante, calde, pline de conținut, prin care au ilustrat, cu ajutorul cuvintelor, al imaginilor și al culorilor, suportul necondiționat pentru victime, gesturi aparent mărunte, dar esențiale pentru ca femeile victime ale violenței domestice să înțeleagă că nu sunt singure, că pot și trebuie să ceară ajutor pentru a ieși din astfel de situații, pentru a le ajuta să depășească momentele critice prin care unele tocmai trec.
Astfel, s-au alăturat demersului polițiștilor de prevenire bihoreni Miorița Săteanu, cetățean de onoare al Municipiului Oradea, poeta Mihaela Dindelegan, scriitoarea Carmen Ifrim Săsărman, profesorul Adrian Mohuț, scriitoarea Adriana Elvira Vancea, poeta Adina Ungur, dar și elevi de la Liceul de Arte Oradea, coordonați de profesoarele Carmen Bodiu, Nada Panait și Maria David, elevii de la Colegiul Național „Iosif Vulcan” Beiuș, coordonați de profesoara Elena Ojică, elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu”, coordonați de profesoarele Daniela Sopota și Ramona Tătar, de la Liceul Teologic Greco – Catolic „Iuliu Maniu”, coordonați de profesoarele Pintea Adriana, Anamaria Ţirban și Andreana Brândaș, elevii Colegiului Național „Avram Iancu” Ștei, coordonați de profesoarele Luminița Andru și Carmen Ifrim Săsărman, de la Școala Gimnazială „Nicolae Bogdan” Vașcău, elevii Școlii Gimnaziale nr.1 Hidișelu de Sus, coordonați de profesoara Anca Călinescu, de la Școala Gimnazială „Lucreția Suciu” din Oradea, coordonați de profesoarele Simona Bocsan si Carmen Băliban, elevii Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” și de la Școala Gimnazială „Octavian Goga” din Oradea, coordonați de profesoara Violeta Jahaleanu, copiii de la Palatul Copiilor Oradea, coordonați de profesoara Otilia Bejan, elevii Școlii Gimnaziale „Ioan Slavici” Oradea, coordonați de profesoarele Emilia Dărăbănean si Chiper Daniela, P.A., elevă a Liceului Teoretic „Lucian Blaga” Oradea, elevii Școlii Gimnaziale Husaău de Tinca, coordonați de prefesoara Geta Szabo, elevii Liceului Tehnologic nr.1 Valea lui Mihai, coordonați de profesorul Gergely Tamás, cei ai Colegiului Național „Iosif Vulcan Oradea”, coordonați de profesoara Rodica Panti și cei ai Liceului Tehnologic nr.1 Şuncuiuş, coordonator Bogdana Haragoş, dar și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Oradea.
Redăm, în continuare, o selecție de pasaje din multitudinea de mesaje emoționante primite de polițiștii de prevenire bihoreni, care vor fi folosite la editarea unor materiale informativ – preventive, realizate de Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, Fundația „Lampas” și D.G.A.S.P.C. Bihor, sub forma unor ghiduri pentru victime și specialiști, materiale care să ajute la înțelegerea fenomenului și identificarea timpurie a semnelor care indică o relație abuzivă, pentru ca victimele să își cunoască drepturile și unde pot cere ajutor.
- „ Abuzul fizic nu a fost prezent decât mai târziu... undeva la un an de relaţie a început. Inţial m-a îndepârtat de tot ce îmi era familiar, cunoscut, m-a făcut să cred că singurul loc unde sunt ăn siguranţă este alături de el. Retrospectiv, mi se pare că urma un plan, scenariu bine pus la punct, ca un fel de strategie:În primul an lucrez la a îndeparta orice persoană care ar putea să o ajute, în anul doi introduc violența, anul trei intensific violența...Dar nu, el nu făcea asta conștient, ci incoștient, dar într-adevăr urma cumva niște pași, ca și cum ar fi fost scris undeva în codul lui genetic un astfel de tipar. Am vrut să fug, am încercat de mai multe ori, dar nu știam unde să merg, nu mai aveam pe nimeni, stăteam singură pe străzi și mă întorceam tot la el, am vrut să merg la poliție, dar îmi era prea frică. Vă rog frumos, nu vă fie frică, pentru că dincolo de frică, care știu că e mare și acționează precum o cămașă de forță și nu îți permite să acționezi, dincolo de ea se află șansa voastră la viață, pentru că a trăi așa nu e viață, e opusul vieții, e moartea spiritului. Am fost ucisă în spirit. Repet, să nu vă fie frică să acționați, să vorbiți, să plecați, orice ar fi ceea ce vă sperie și vă oprește să plecați, nu e mai rău decât a sta acolo! Și nu, nimic nu se va schimba, ei nu se vor schimba niciodată, orice ați face, oricât ați aștepta/spera. Tot ce puteți schimba este decizia voastră de a fi acolo, cheia e la noi, puterea e la noi, a fost dintotdeauna, doar că am uitat, singura lor putere este frica noastră de ei, atât, singura lor armă: FRICA!!!” – fostă victimă, din Oradea.
- “Primul pumn primit în pomet m-a făcut să mă dezmeticesc și să încerc să mă reculeg din câmpul luminat de lumina slabă a Lunii, la doi kilometri de ultima suflare de om. EU și EL, acolo, singuri fără nicio speranță de ajutor. Am încercat să-l înduplec, pronunțând surd numele copiilor. Încet, simțeam cum mi se scurge toată viața din mine, simțeam că plutesc și că ochii îmi ard și aveau o uscăciune, am știut că aceea va fi ultima mea suflare și deja mă „împăcasem” cu gândul că voi pleca și că singurul lucru pe care mai voiam să mi-l amintesc era chipul copiilor mei, DOAR ATÂT...
SUPRAVIEȚUITOARE – DE NEVOIE, VIAȚA NU E O OPȚIUNE!” – fostă victimă, din mediul rural.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu